(1) Nedemnul este înlăturat atât de la moștenirea legală, cât și de la cea testamentară.(2) Posesia exercitată de nedemn asupra bunurilor moștenirii este considerată posesie de rea-credință.(3) Actele de conservare, precum și actele de administrare, în măsura în care profită moștenitorilor, încheiate între nedemn și terți, sunt valabile. De asemenea, se mențin și actele de dispoziție cu titlu oneros încheiate între nedemn și terții dobânditori de bună-credință, regulile din materia cărții funciare fiind însă aplicabile.