(1) Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:1. stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului, precum și modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul;2. plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum și a sumelor cuvenite, potrivit legii, șomerilor;3. despăgubiri pentru accidente de muncă;4. rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;5. despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrității corporale ori sănătății, dacă despăgubirile s-au acordat sub formă de prestații bănești periodice;6. reparații grabnice;7. punerea sau ridicarea sigiliului ori facerea inventarului;8. cereri privitoare la posesie, numai în ceea ce privește posesia;9. hotărârile pronunțate în temeiul recunoașterii de către pârât a pretențiilor reclamantului, pronunțate în condițiile art. 436;10. în orice alte cazuri în care legea prevede că hotărârea este executorie.(2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.